Cauzele febrei musculare si cand apare!
De ce apare febra muscularăEi bine,febra musculară apare atunci cand facem antrenamente cu greutăţi sau cele intense se produce acumularea de acid lactic în muşchi. Pentru cei care se întreabă ce este acidul lactic, ei bine, este un byproduct al metabolismului muscular, care poate însă să irite sistemul muscular implicat şi poate cauza discomfort si ceea ce numim noi: ''febra musculara''.
Din moment ce această ''febră musculară'' se instalează, produce o dificultate în desfăşurarea activităţilor zilnice, dificultate în a merge, reducerea forţei şi discomfort pentru câteva zile.
Acidul lactic este eliberat după câteva ore de la terminarea şedinţei de antrenament şi durează câteva zile până vom "scăpa" de el, adică de febra musculară.
Febra musculara. Cum se obtine?
Cel mai intalnit tip de febra musculara este cel generat de un exercitiu nou, care intinde mai mult sau dintr-un unghi nou fibra musculara supusa efortului, comparativ cu exercitiile anterioare. O intindere extrema, sub efort, poate induce imediat o senzatie de febra musculara pe care o veti simti mai mult la capetele muschilor, in apropierea tendoanelor si mai putin catre mijlocul muschilor. Ca o regula generala, trebuie sa stiti ca, cu cat febra musculara se localizeaza mai departe de mijlocul muschilor, adica mai spre tendoane, cu atat inseamna ca exercitiul a fost ceva mai putin stimulativ in ce priveste masa musculara. Dar totusi va fi stimulata comparativ cu cazul in care va lipsi febra musculara. O particularitate a febrei musculare generate de intinderea muschilor intr-un nou mod sau dintr-un unghi nou (cu un exercitiu nou) in timpul efortului este aceea ca, daca repetati acelasi exercitiu, data urmatoare, chiar si cu o greutate mai mare, noua febra musculara va fi mult diminuata ca intensitate sau complet eliminata.
Adevarul despre creatina!
V-ati intrebat deseori cum actioneaza creatina in corpul nostru,sau care ar fi efectele adverse ,sau cu ce ne ajuta in special 'creatina'?Ei bine o sa va explic adevarul despre creatina!
Multi culturisti ce utilizeaza creatina ca supliment nutritiv au obtinut beneficii reale de pe urma ei. Doza optima de creatina recomandata de specialisti, in folosirea ca supliment nutritiv este de 20 grame pe zi timp de patru cinci zile, urmate de o doza de intretinere de doua-cinci grame pe zi pentru a se mentine un nivel optim de creatina in muschi. Cele mai noi studii arata ca o alta alternativa de administrare a creatinei consta intr-un aport de trei grame zilnic timp de o luna.
Exista cativa factori care determina beneficiul pe care fiecare individ in parte il va obtine in urma suplimentarii cu creatina. De exemplu, cu cat depozitele de creatina initiale sunt mai mici, cu atat trebuie sa fie mai crescut aportul ulterior de creatina (in muschi). Acest fapt apare evident la indivizii care nu consuma carne, stiindu-se ca principala sursa de creatina este carnea (dintre alimente). Cineva care mananca jumatate de kilogram de carne rosie pe zi probabil ca nu va remarca nici un efect notabil dupa administrarea de creatina sub forma de supliment nutritiv. In plus, antrenamentele puternice consuma depozitele de creatina din muschi, astfel cei ce mananca carne pot sa aiba un beneficiu real din consumul de creatina, daca se antreneaza intens.
Creatina este cel mai cercetat supliment nutritiv de pe piata si este folositoare pentru 80% dintre utilizatori. Este utilizata de atleti, mai ales la sporturile anaerobice, cum este si culturismul, si ajuta la mentinerea nivelelor optime pentru sursa primara de energie pentru contractiile musculare, adenosin trifosfat (ATP). Energia este produsa cand un grup fosfat este eliberat din ATP si creatina ajuta la regenerarea ATP-ului prin contributia cu o molecula fosfat. De asemenea, creatina ajuta la efortul intens prin scaderea aciditatii care face ca muschiul sa oboseasca. Ca si cum nu ar fi de ajuns, creatina mareste apa intracelulara, ceea ce ajuta la procesele anabolice ce se desfasoara in muschi.
Cum functioneaza creatina?
Depunerea unui efort de o intensitate scazuta (60% din maximul de efort sau chiar mai putin) utilizeaza sistemul aerob pentru productia de ATP. Persoanele care fac antrenamente la acest nivel scazut de intensitate nu vor beneficia de suplimentarea de creatina deoarece exista suficient oxigen pentru a crea ATP-ul necesar acestui tip de antrenament.
Antrenamentele care te solicita la o intensitate de 60-95% vor implica mai mult sistemul lactic (cel anaerob) pentru a produce ATP. Cu totii am trait-o pe propria piele probabil, momentul in care ajungem pe la repetarea a 6-a a unui set si incepem sa simtim cum "arde". Ceea ce se intampla de fapt este instalarea procesului de crearea a ATP-ului de catre sistemul lactic, din care este rezultat si acidul lactic.
Dar ce se intampla in momentul in care te antrenezi pana la intensitatea de 100%? Sistemul lactic deja nu mai face fata cu cerintele, asadar intra in rol sistemul fosfocreatin care produce ATP din ADP (adenozin difosfat).
ATP degaja energie prin cedarea unei molecule de fosfat (incepand cu 3 molecule). ATP devine astfel ADP (difosfat - 2 molecule). ATP-ul este regenerat preluand o molecula de fosfat de la fosfatul de creatina, transformand ADP in ATP.
Din dorinta de a ne stimula fibrele cu contractie rapida pentru ca muschii sa se dezvolte la capacitate maxima, antrenamentul nostru presupune utilizarea imperioasa a sistemului fosfocreatin. Acum cred ca e de inteles de ce productia de fosfat de creatina este strict necesara pentru a ne permite sa ne antrenam la o intensitate mai ridicata, stimuland mai multe fibre si in final contribuind la dezvoltarea masei musculare.
Culturistii incearca sa maximizeze aceasta doza de creatina suplimentand-o (in general cu 10-40%). Metoda clasica de a realiza aceasta suplimentare este saturarea celulelor cu creatina ca apoi sa te mentii prin incarcari de 5 zile a cate 20 de grame pe zi, urmate de cate 5 grame in zilele urmatoare.
Nu exista cercetari stiintifice care sa fi dovedit eficienta ciclicizarii dozajului de creatina, dar este recomandata o pauza dupa 8 saptamani de intrebuintare continua.
De ce sa iei creatina?
- vei avea o doza de energie mult mai mare care te va ajuta sa executi mai multe repetari (mai multe repetari - mai multa stimulare - mai multa masa musculara)
- din punct de vedere estetic, vei parea mai "bine facut"
- exista posibilitatea de a depasi procesul de recuperare mai rapid ceea ce inseamna ca vei si creste in masa mai repede
- exista posibilitatea de a creste ratele de sinteza a proteinelor
Efecte adverse posibile
Cele mai comune efecte secundare ale creatinei include diareea, crampe musculare, ameteala si dureri de stomac. Daca iti imparti doza pe parcursul zilei si nu iei toata cantitatea in acelasi timp, scad sansele de a fi afectat de acele simptome negative. Deoarece creatina transporta apa in tesutul muscular, este posibil sa te deshidratezi daca nu bei suficiente lichide in timp ce administrezi acest supliment. Dintre efectele secundare mai grave, trebuie mentionate probleme la nivelul rinichilor, ficatului sau inimii, care apar in urma utilizarii unor cantitati foarte mari de creatina.
Totul despre Proteine!
Proteine. Intrebari iscate de-a lungul timpului
In anii '70 si '80, culturistii aveau o singura intrebare despre proteine: "Cat de multe proteine trebuie sa mananc pentru a creste rapid?" Dupa ce problema cantitatii a fost, mai mult sau mai putin rezolvata, in anii '90 dezbaterea s-a concentrat asupra intrebarii: "Care este cea mai buna proteina?".
Acum, in secolul XXI, stim si ce cantitate de proteine sa consumam si stim si de care, asa ca avem o noua intrebare: "Cum trebuie distribuite aceste proteine de-a lungul zilei in mod optim pentru a maximaliza efectul lor anabolic?".
Abordarea clasica, in ce priveste proteina, spune ca trebuie sa absorbi aproximativ 30 de grame de proteine la fiecare 2 - 3 ore atunci cand esti treaz.
Proteine. Intrebari iscate de-a lungul timpului
In anii '70 si '80, culturistii aveau o singura intrebare despre proteine: "Cat de multe proteine trebuie sa mananc pentru a creste rapid?" Dupa ce problema cantitatii a fost, mai mult sau mai putin rezolvata, in anii '90 dezbaterea s-a concentrat asupra intrebarii: "Care este cea mai buna proteina?".
Acum, in secolul XXI, stim si ce cantitate de proteine sa consumam si stim si de care, asa ca avem o noua intrebare: "Cum trebuie distribuite aceste proteine de-a lungul zilei in mod optim pentru a maximaliza efectul lor anabolic?".
Abordarea clasica, in ce priveste proteina, spune ca trebuie sa absorbi aproximativ 30 de grame de proteine la fiecare 2 - 3 ore atunci cand esti treaz.
recerea de la o alimentatie deficitara in proteine, neadecvat asezata temporal, la aceasta recomandare clasica, duce la cresteri spectaculoase in cazul incepatorilor. Dupa un timp insa, beneficiile unei asemenea scheme mecanice incep sa se diminueze. recerea de la o alimentatie deficitara in proteine, neadecvat asezata temporal, la aceasta recomandare clasica, duce la cresteri spectaculoase in cazul incepatorilor. Dupa un timp insa, beneficiile unei asemenea scheme mecanice incep sa se diminueze.
Proteine cu absorbtie rapida
Daca dam unor subiecti, care nu au fost hraniti de ceva timp, o portie de concentrat proteic cu absorbtie rapida, anabolismul muschilor lor este imediat stimulat (anabolism = asimilare si formare de noi tesuturi, proces opus catabolismului care inseamna distrugere de tesuturi. Ambele formeaza metabolismul corpului).
Aceast lucru este valabil in cazul unei proteine cu absorbtie rapida cum sunt cele extrase din soia sau zer.
Durata reactiei anabolice declansata de proteine
Studii recente efectuate asupra efectului anabolic ca raspuns la administrarea continua de proteine cu absorbtie rapida, au demonstrat ca sinteza de noi proteine specific umane, din aminoacizii livrati de consumul de proteine, este intensa pentru o perioada de 30 de minute pana la 2 ore. Aceasta este vestea buna.
Vestea proasta este ca, in ciuda continuarii administrarii de proteine cu absorbtie rapida, dupa maxim 2 ore metabolismul scade rapid pana aproape de zero. Nu conteaza cata proteina iei dupa acesta perioada, toata este irosita.
Practic, asta inseamna ca, atunci cand te trezesti dimineata (dupa ce nu ai mancat nimic timp de 8 - 10 ore) si iei o portie de concentrat proteic, vei declansa o reactie anabolica puternica. Aceasta se diminueaza dupa ce au trecut 2 ore si, din pacate, chiar daca administrezi o noua portie la fiecare 2 ore, anabolismul muschilor nu creste mult peste zero, deoarece receptorii aminoacizilor situati pe fibrele musculare isi pierd receptivitatea la actiunea anabolica a proteinelor.
Doar doi factori pot reinnoi receptivitatea anabolica a muschilor: antrenamentul si lipsa mai indelungata a proteinelor.
Asta inseamna ca vei avea doar doua mese extrem de productive pe zi, cea de la prima ora a diminetii si cea de dupa antrenament. Cu alte cuvinte, intr-o zi muschii tai vor fi 4 ore intr-un mediu extrem de anabolic si 20 de ore intr-un mediu cu un anabolism apropiat de zero.
Proteine cu absorbtie rapida
Daca dam unor subiecti, care nu au fost hraniti de ceva timp, o portie de concentrat proteic cu absorbtie rapida, anabolismul muschilor lor este imediat stimulat (anabolism = asimilare si formare de noi tesuturi, proces opus catabolismului care inseamna distrugere de tesuturi. Ambele formeaza metabolismul corpului).
Aceast lucru este valabil in cazul unei proteine cu absorbtie rapida cum sunt cele extrase din soia sau zer.
Durata reactiei anabolice declansata de proteine
Studii recente efectuate asupra efectului anabolic ca raspuns la administrarea continua de proteine cu absorbtie rapida, au demonstrat ca sinteza de noi proteine specific umane, din aminoacizii livrati de consumul de proteine, este intensa pentru o perioada de 30 de minute pana la 2 ore. Aceasta este vestea buna.
Vestea proasta este ca, in ciuda continuarii administrarii de proteine cu absorbtie rapida, dupa maxim 2 ore metabolismul scade rapid pana aproape de zero. Nu conteaza cata proteina iei dupa acesta perioada, toata este irosita.
Practic, asta inseamna ca, atunci cand te trezesti dimineata (dupa ce nu ai mancat nimic timp de 8 - 10 ore) si iei o portie de concentrat proteic, vei declansa o reactie anabolica puternica. Aceasta se diminueaza dupa ce au trecut 2 ore si, din pacate, chiar daca administrezi o noua portie la fiecare 2 ore, anabolismul muschilor nu creste mult peste zero, deoarece receptorii aminoacizilor situati pe fibrele musculare isi pierd receptivitatea la actiunea anabolica a proteinelor.
Doar doi factori pot reinnoi receptivitatea anabolica a muschilor: antrenamentul si lipsa mai indelungata a proteinelor.
Asta inseamna ca vei avea doar doua mese extrem de productive pe zi, cea de la prima ora a diminetii si cea de dupa antrenament. Cu alte cuvinte, intr-o zi muschii tai vor fi 4 ore intr-un mediu extrem de anabolic si 20 de ore intr-un mediu cu un anabolism apropiat de zero.
Proteine cu absorbtie lenta
Recomandarea traditionala in privinta consumului deproteine nu este potrivita pentru culturisti. Este nevoie de o abordare mai buna. Se spune ca proteina din lapte (caseina) este o proteina cu absorbtie lenta; este digerata lent si pe masura ce aminoacizii din aceasta proteina ajung in sange, sunt rapid extrasi de ficat sau de muschi.
Asadar, cantitatea de aminoacizi din sange nu poate creste foarte mult pentru a crea un mediu catabolic.
Acesta este si cazul tuturor proteinelor aduse de mancare (carne, lactate, legume, oua): nu creeaza un mediu anabolic, dar au proprietati anticatabolice interesante. Insa, proteina din zer si cea din soia sunt digerate atat de repede incat corpul nu poate preveni cresterea numarului aminoacizilor in sange.
Studiile arata ca anabolismul muschilor este declansat doar cand o anumita cantitate critica de aminoacizi intra in sange. Aceasta stare este denumita hiperaminoaciditate. In mod natural, corpul va incerca sa previna aceasta crestere abrupta de aminoacizi asa cum incearca sa impiedice orice modificare a parametrilor normali (temperatura corpului, glicemia sangelui, cantitatea de lichid din corp etc.).
Daca este atat de greu sa declansam un proces anabolic de durata mare, poate reusim sa invingem in acest razboi prin antiteza, adica sa luptam contra catabolismului. Aceasta abordare este in special utila cand incercam sa mentinem masa musculara in timpul unui regim de slabire. De fapt, un studiu recent a descoperit ca proteina din lapte (caseina) este cu mult mai potrivita in cazul in care tineti un regim restrictiv caloric pentru a slabi.
Proteine mai bune si mai putin bune?
In acest studiu desfasurat timp de 12 saptamani pe un lot de politisti americani supraponderali, s-a observat clar ca cei care foloseau concentrate proteice din lapte au pierdut mai multa grasime si au castigat mai multa masa musculara decat cei care au folosit proteina cu absorbtie rapida.
Nu cadeti in capcana de a considera ca unele proteine sunt mai bune ca altele. Atat cele cu absorbtie rapida care au efect anabolic si stimuleaza dezvoltarea muschilor, cat si cele cu absorbtie lenta care au efect anticatabolic si impiedica distrugerea muschilor, sunt bune daca stii cum sa le utilizezi. De fapt, utilizarea lor impreuna va da intotdeauna rezultate mai bune si va genera o crestere mai puternica decat folosirea lor independenta - obiectivul oricarui culturist este sa stimuleze anabolismul cat mai puternic si mai des posibil in timp ce aplica o strategie anticatabolica pentru a impiedica distrugerea de masa musculara in restul zilei.
Proteine cu absorbtie lenta
Recomandarea traditionala in privinta consumului deproteine nu este potrivita pentru culturisti. Este nevoie de o abordare mai buna. Se spune ca proteina din lapte (caseina) este o proteina cu absorbtie lenta; este digerata lent si pe masura ce aminoacizii din aceasta proteina ajung in sange, sunt rapid extrasi de ficat sau de muschi.
Asadar, cantitatea de aminoacizi din sange nu poate creste foarte mult pentru a crea un mediu catabolic.
Acesta este si cazul tuturor proteinelor aduse de mancare (carne, lactate, legume, oua): nu creeaza un mediu anabolic, dar au proprietati anticatabolice interesante. Insa, proteina din zer si cea din soia sunt digerate atat de repede incat corpul nu poate preveni cresterea numarului aminoacizilor in sange.
Studiile arata ca anabolismul muschilor este declansat doar cand o anumita cantitate critica de aminoacizi intra in sange. Aceasta stare este denumita hiperaminoaciditate. In mod natural, corpul va incerca sa previna aceasta crestere abrupta de aminoacizi asa cum incearca sa impiedice orice modificare a parametrilor normali (temperatura corpului, glicemia sangelui, cantitatea de lichid din corp etc.).
Daca este atat de greu sa declansam un proces anabolic de durata mare, poate reusim sa invingem in acest razboi prin antiteza, adica sa luptam contra catabolismului. Aceasta abordare este in special utila cand incercam sa mentinem masa musculara in timpul unui regim de slabire. De fapt, un studiu recent a descoperit ca proteina din lapte (caseina) este cu mult mai potrivita in cazul in care tineti un regim restrictiv caloric pentru a slabi.
Proteine mai bune si mai putin bune?
In acest studiu desfasurat timp de 12 saptamani pe un lot de politisti americani supraponderali, s-a observat clar ca cei care foloseau concentrate proteice din lapte au pierdut mai multa grasime si au castigat mai multa masa musculara decat cei care au folosit proteina cu absorbtie rapida.
Nu cadeti in capcana de a considera ca unele proteine sunt mai bune ca altele. Atat cele cu absorbtie rapida care au efect anabolic si stimuleaza dezvoltarea muschilor, cat si cele cu absorbtie lenta care au efect anticatabolic si impiedica distrugerea muschilor, sunt bune daca stii cum sa le utilizezi. De fapt, utilizarea lor impreuna va da intotdeauna rezultate mai bune si va genera o crestere mai puternica decat folosirea lor independenta - obiectivul oricarui culturist este sa stimuleze anabolismul cat mai puternic si mai des posibil in timp ce aplica o strategie anticatabolica pentru a impiedica distrugerea de masa musculara in restul zilei.
Proteine. Care este cantitatea optima?
Pentru majoritatea, 2 g de proteine pe kilocorp pe zi este o valoare optima. Adica, daca ai 80 kg, atunci ai nevoie de 160 g de proteine zilnic.
Atunci cand urmezi un program de crestere a masei musculare, e posibil sa ai nevoie de o cantitate mai mare, undeva la 2,5 - 3 g de proteina pe kilocorp.
De asemenea, cand esti la regim, inaintea unui concurs, cantitatea de proteine trebuie sa se situeze tot in jur de 2,5 - 3 g pe kilocorp. Daca iti place sa mananci multa carne, oua si lactate, o sa ai nevoie de o cantitate mai mica de proteine provenita din suplimente dar, daca esti vegetarian, atunci vei beneficia mult de pe urma acestor suplimente de proteine.
Proteine. Care este cantitatea optima?
Pentru majoritatea, 2 g de proteine pe kilocorp pe zi este o valoare optima. Adica, daca ai 80 kg, atunci ai nevoie de 160 g de proteine zilnic.
Atunci cand urmezi un program de crestere a masei musculare, e posibil sa ai nevoie de o cantitate mai mare, undeva la 2,5 - 3 g de proteina pe kilocorp.
De asemenea, cand esti la regim, inaintea unui concurs, cantitatea de proteine trebuie sa se situeze tot in jur de 2,5 - 3 g pe kilocorp. Daca iti place sa mananci multa carne, oua si lactate, o sa ai nevoie de o cantitate mai mica de proteine provenita din suplimente dar, daca esti vegetarian, atunci vei beneficia mult de pe urma acestor suplimente de proteine.
Antrenamentul Lui Arnol pentru spate!
Asadar,multi v-ati intrebat deseori care ar fi antrenamentul lui Arnold Schwarzenegger pentru spate!Am eu raspunsul!
Latimea spatelui este cea care te proclama culturist adevarat. Eu cred ca si arbitrii te remarca initial pe scena, chiar si cand stai relaxat, daca vad ca ai un spate foarte lat. Culturistii cu un spate si umeri lati si o talie mica atrag atentia oriunde s-ar afla. Arnold spunea in cartea sa "Enciclopedia culturismului modern": "Latimea spatelui este dezvoltata de orice miscare de tractiune, cum ar fi la scripete sau la bara.
Modul precis in care tractiunile afecteaza muschii spatelui este determinat de unghiul in care lucrezi, cat de departate sunt mainile si unde tragi bara: la ceafa sau la piept, asa ca am inclus o varietate de prize inguste si largi precum si tractiuni la ceafa sau piept atat la scripete cat si la bara pentru a incuraja o dezvoltare totala a spatelui.
Pentru a dezvolta partea inferioara a dorsalilor, trebuie sa faci tractiunile pentru spate cu priza foarte ingusta precum si ramatul la cablu cu o mana."
Arnold mai spunea si ca spatele trebuie sa fie nu doar lat, ci si sa arate plin si puternic "Sunt multi culturisti care au spatele lat, dar cand pozeaza din spate nu arata impresionant din cauza ca pe la mijloc nu au o dezvoltare buna. Dezvoltarea muschilor in centrul spatelui si grosimea spatelui se obtin cu ajutorul ramaturilor: cu bara, la cablu, cu bara T etc."
"Pe de alta parte, un spate cu adevarat maret nu are doar latime si grosime, ci si doua coloane pe muschi la baza, care ies in afara in stanga si dreapta coloanei", spune Arnold. "Un corp cu adevarat herculeean are nevoie de aceste coloane; uitati-va la Sergio Oliva, Casey Viator sau
Franco Columbu si veti vedea o dezvoltare magnifica a zonei inferioare a spatelui."
Arnold a inclus exercitii pentru zona inferioara a spatelui chiar de la inceputul antrenamentelor sale, asa ca aceia care vor urma programul lui de antrenament nu se vor trezi cu un spate inferior nedezvoltat pentru 1-2 ani.
Antrenamentul lui Arnold in timpul pregatirii pentru concursuri
Exercitii grele, precum indreptarile cu bara, sunt ideale pentru aceasta zona. Iata antrenamentul lui Arnold pentru spate in timpul pregatirii pentru concursuri:
- indreptari, 3 serii a 10, 8 si 6 repetari
- tractiuni la bara, la ceafa, cu greutati pe centura, 4×15
- ramat din aplecat cu bara, cu priza larga, 4 x 12
- pullover la aparatul Nautilius,4 x 15
- ramat la cablu, din sezand, 4 x 10
- ramat la cablu cu o mana, 4 x 12-15
- pullover cu o gantera, 4 x 15pe mijloc.
Totul despre Bodybuilding(Culturism)
În ultimul timp aud tot mai multe persoane care pun fitnessul şi bodybuildingul în extreme diferite şi le etichetează greşit. Expresii precum: fitnessul este doar pentru doamne, bodybuildingul este specific bărbaţilor plini de steroizi, în fitness te antrenezi cu greutăţi mici şi faci multe repetări sau că cei care practică bodybuilding sunt primitivi şi au creierul mic sunt mituri, mai mult sau mai puţin răutăcioase, nefondate şi fără nimic real sau concret. Noţiunile sunt mult mai complexe, există multe alte întrepătrunderi şi conexiuni...
Vă voi vorbi despre ambele sporturi, cât mai explicit şi mai concret, astfel încât să clarific cât mai multe aspecte.
Termenul de fitness nu exprimă altceva decât capacitatea de efort sau pregătire fizică a unui individ. Putem spune că fitnessul reprezintă capacitatea de a efectua eficient orice activitate fizică, fără a epuiza complet resursele de energie necesare unei situaţii date, iar capacitatea de efort nu este determinată numai de bagajul aerobic, cum se sugerează de cele mai multe ori în revistele de slăbit, ci şi de pregătirea fizică a unui individ. Având însă o complexitate mai mare, fitnessul sau condiţia fizică se refera la următoarele elemente:
Rezistenţa cardio vasculară: reprezintă capacitatea corpului de a transporta oxigen şi nutrienţi la nivelul muşchilor şi de a prelua produşii de metabolism rezultaţi în urma proceselor metabolice.
Mobilitatea articulară şi supleţea musculară: este reprezentată de capacitatea de a efectua mişcări la nivel articular, trecând prin întreaga amplitudine normală de mişcare.
Forţa musculară: reprezintă forţa maximă pe care o poate dezvolta un muşchi într-o singură contracţie.
Rezistenţa musculară: este capacitatea muşchilor de a efectua mişcări repetate cu o forţă submaximală pe o perioadă de timp
Compoziţia corporală: reprezintă cantitatea de ţesut adipos raportată la masa musculară.
Fitnessul nu este un program de antrenament pe care să-l executăm de 2-3 ori pe săptămână, fitnessul este un mod de viaţă accesibil tuturor. Oricine poate deveni un practicant al fitnessului. Cele mai accesibile activităţi fizice sunt: mersul, alergarea, diferitele forme de gimnastică, dansul, înotul, badmintonul, tenisul, baschetul, fotbalul, voleiul de plajă, ski-ul etc.
Deşi centrele de sănătate şi sălile de gimnastică oferă în principal programe de gimnastică de grup şi la aparate, alegerea tipului de activitate rămâne o opţiune personală prin care fiecare se poate manifesta în funcţie de personalitate şi preferinţe.
Un program de fitness poate fi la prima vedere, un complex de exerciţii la sala de forţă, împărţite pe seturi şi repetări. Pentru cei ce reuşesc să-şi facă timp pentru sala de forţă, acest program reprezintă fitnessul. În fitness, din punct de vedere al sportului integrat în concept, scopul final al antrenamentului reprezintă o masă musculară armonioasă..
Trebuie să menţionez şi latura sportiv competiţională a fitnessului, manifestată prin concursuri şi competiţii profesioniste, însă acest lucru nu este inclus în subiectul nostru de discuţie.
Este orientat spre obţinerea unei mase musculare cât mai mari, fără să neglijeze aspectele date de definire, simetrie şi armonie. Forţa şi rezistenţa musculară sunt aspectele cheie, care şi conduc la dezvoltarea masei.
Bodybuildingul se adresează unei categorii reduse de practicanţi, nefiind un sport de masă. Tehnicile din culturism sunt folosite însă în toate sporturile, în funcţie de necesităţile specifice. Orice dezvoltare a unei grupe musculare folosind tehnici cu greutăţi libere, aparate sau greutatea corpului reprezintă bodybuilding. Nu trebuie să se pună accent pe dezvoltarea în exces a acelei grupe musculare, însă simpla ei activare prin exerciţiile enumerate anterior reprezintă o formă de bodybuilding.
Voi dezvolta tema bodybuildingului ca sport în articolele următoare. Până data viitoare, vă aştept pe site-ul meu www.raul-trainer.ro şi vă doresc să fiţi sănătoşi.În ultimul timp aud tot mai multe persoane care pun fitnessul şi bodybuildingul în extreme diferite şi le etichetează greşit. Expresii precum: fitnessul este doar pentru doamne, bodybuildingul este specific bărbaţilor plini de steroizi, în fitness te antrenezi cu greutăţi mici şi faci multe repetări sau că cei care practică bodybuilding sunt primitivi şi au creierul mic sunt mituri, mai mult sau mai puţin răutăcioase, nefondate şi fără nimic real sau concret. Noţiunile sunt mult mai complexe, există multe alte întrepătrunderi şi conexiuni...
Vă voi vorbi despre ambele sporturi, cât mai explicit şi mai concret, astfel încât să clarific cât mai multe aspecte.
Termenul de fitness nu exprimă altceva decât capacitatea de efort sau pregătire fizică a unui individ. Putem spune că fitnessul reprezintă capacitatea de a efectua eficient orice activitate fizică, fără a epuiza complet resursele de energie necesare unei situaţii date, iar capacitatea de efort nu este determinată numai de bagajul aerobic, cum se sugerează de cele mai multe ori în revistele de slăbit, ci şi de pregătirea fizică a unui individ. Având însă o complexitate mai mare, fitnessul sau condiţia fizică se refera la următoarele elemente:
Rezistenţa cardio vasculară: reprezintă capacitatea corpului de a transporta oxigen şi nutrienţi la nivelul muşchilor şi de a prelua produşii de metabolism rezultaţi în urma proceselor metabolice.
Mobilitatea articulară şi supleţea musculară: este reprezentată de capacitatea de a efectua mişcări la nivel articular, trecând prin întreaga amplitudine normală de mişcare.
Forţa musculară: reprezintă forţa maximă pe care o poate dezvolta un muşchi într-o singură contracţie.
Rezistenţa musculară: este capacitatea muşchilor de a efectua mişcări repetate cu o forţă submaximală pe o perioadă de timp
Compoziţia corporală: reprezintă cantitatea de ţesut adipos raportată la masa musculară.
Fitnessul nu este un program de antrenament pe care să-l executăm de 2-3 ori pe săptămână, fitnessul este un mod de viaţă accesibil tuturor. Oricine poate deveni un practicant al fitnessului. Cele mai accesibile activităţi fizice sunt: mersul, alergarea, diferitele forme de gimnastică, dansul, înotul, badmintonul, tenisul, baschetul, fotbalul, voleiul de plajă, ski-ul etc.
Deşi centrele de sănătate şi sălile de gimnastică oferă în principal programe de gimnastică de grup şi la aparate, alegerea tipului de activitate rămâne o opţiune personală prin care fiecare se poate manifesta în funcţie de personalitate şi preferinţe.
Un program de fitness poate fi la prima vedere, un complex de exerciţii la sala de forţă, împărţite pe seturi şi repetări. Pentru cei ce reuşesc să-şi facă timp pentru sala de forţă, acest program reprezintă fitnessul. În fitness, din punct de vedere al sportului integrat în concept, scopul final al antrenamentului reprezintă o masă musculară armonioasă..
Trebuie să menţionez şi latura sportiv competiţională a fitnessului, manifestată prin concursuri şi competiţii profesioniste, însă acest lucru nu este inclus în subiectul nostru de discuţie.
Este orientat spre obţinerea unei mase musculare cât mai mari, fără să neglijeze aspectele date de definire, simetrie şi armonie. Forţa şi rezistenţa musculară sunt aspectele cheie, care şi conduc la dezvoltarea masei.
Bodybuildingul se adresează unei categorii reduse de practicanţi, nefiind un sport de masă. Tehnicile din culturism sunt folosite însă în toate sporturile, în funcţie de necesităţile specifice. Orice dezvoltare a unei grupe musculare folosind tehnici cu greutăţi libere, aparate sau greutatea corpului reprezintă bodybuilding. Nu trebuie să se pună accent pe dezvoltarea în exces a acelei grupe musculare, însă simpla ei activare prin exerciţiile enumerate anterior reprezintă o formă de bodybuilding.
Voi dezvolta tema bodybuildingului ca sport în articolele următoare. Până data viitoare!